CARE SUNT DOZELE DE INGRASAMINTE
RECOMANDATE LA PORUMB CAND LE APLICATI SI IN FUNCTIE DE
CARE FACTORI LE STABILITI?
Porumbul-este
un mare consumator de substante nutritive.
Consumul specific pentru 100 kg boabe si productia
secundara aferenta este de 1,8 - 2,8 kg N, 0,86 - 1,4 kg P2O5 si
2,4 - 3,6 kg K2O, limitele minime se inregistreaza la nivelul unor
productii mari iar cele maxime in cazul unor productii mici la unitatea de
suprafata.
Consumul
elementelor nutritive este lent la inceputul vegetatiei si se intensifica odata
cu cresterea plantelor, ajungand la cel mai inalt nivel in perioada de crestere
intensa-fructificare.
Cea mai mare parte din azot si fosfor (circa 2/3) este
folosit la producerea boabelor, iar potasiul intra in compozitia tulpinilor si
frunzelor.
CARE SUNT DOZELE DE INGRASAMINTE
RECOMANDATE LA PORUMB CAND LE APLICATI SI IN FUNCTIE DE
CARE FACTORI LE STABILITI?
Porumbul-este
un mare consumator de substante nutritive.
Consumul specific pentru 100 kg boabe si productia
secundara aferenta este de 1,8 - 2,8 kg N, 0,86 - 1,4 kg P2O5 si
2,4 - 3,6 kg K2O, limitele minime se inregistreaza la nivelul unor
productii mari iar cele maxime in cazul unor productii mici la unitatea de
suprafata.
Consumul
elementelor nutritive este lent la inceputul vegetatiei si se intensifica odata
cu cresterea plantelor, ajungand la cel mai inalt nivel in perioada de crestere
intensa-fructificare.
Cea mai mare parte din azot si fosfor (circa 2/3) este
folosit la producerea boabelor, iar potasiul intra in compozitia tulpinilor si
frunzelor.
Azotul este
elementul care influenteaza cel mai puternic productia de porumb.
O
aprovizionare buna cu azot determina o crestere viguroasa si rapida a
plantelor, un ritm de dezvoltare normal, realizarea unei mari suprafete foliare
Insuficienta azotului incetineste cresterea plantelor,
reduce suprafata foliara, coloritul frunzelor fiind pal sau verde-galbui.
Fenomenul apare mai intai la baza plantei de unde trece spre frunzele
superioare.
Carenta de azot se recunoaste prin necroza frunzei in
forma de V, cu varful indreptat spre baza frunzei. Necrozarea incepe de la
varful frunzei si progreseaza spre baza ei.
Nefavorabil este si excesul de azot care determina o
masa vegetativa bogata, ceea ce duce la consum mare de apa, scazand rezistenta
la seceta.
Fosforul influenteaza favorabil procesul de
fructificare si cresterea normala a plantelor.
Insuficienta fosforului duce la o crestere lenta a
radacinii si partii aeriene a tinerelor plante.
Pentru prevenirea acestor neajunsuri este necesar sa
se asigure fosfor usor solubil din ingrasaminte.
Potasiul determina
cresterea rezistentei plantelor la seceta, boli si cadere.
Insuficienta potasiului duce la reducerea lungimii
internodurilor, plantele capata aspect de tufa. Ingalbenirea frunzelor si
ofilirea lor este caracteristica fiind cunoscuta sub numele de „opareala
frunzelor”.
Insuficienta
potasiului are efecte nefavorabile asupra regimului hidric al plantelor
datorita reducerii masei de radacini cu 12 - 40%.
Porimbul
reactioneaza foarte bine la fertilizarea chimica.
Sporurile de recolta sunt mai mari in urma aplicarii
ingrasamintelor cu azot, ajungand la 14-16 kg boabe/1 kg N s.a. Ingrasamintele
cu fosfor determina sporuri de 4-6 kg boabe/1 kg P2O5 s.a.
Potasiul asigura sporuri de recolta, pe solurile brune-luvice, cuprinse intre 3
si 6 kg boabe/1 kg K2O s.a.
Productii mari nu pot fi obtinute decat printr-o
fertilizare optima cu toate cele trei elemente.
Dozele de ingrasaminte chimice se stabilesc in functie
de productia planificata, consumul specific, fertilitatea solului, planta
premergatoare si precipitatii.
Doze orientative de azot pentru fertilizarea
porumbului
Nivelul productiei de boabe (t/ha) |
Fertilitatea solului |
||
scazuta (IN=1-2) |
mijlocie (IN=2-3) |
ridicata (IN=3-4) |
|
5 |
90-120 |
80-110 |
60-100 |
6-10 |
140-240 |
130-220 |
120-200 |
10-15 |
240-320 |
230-290 |
210-260 |
Aceste doze se aplica atunci cand planta premergatoare
este o planta neleguminoasa cu recoltare timpurie.
Dupa
leguminoasele perene sau anuale dozele se reduc cu 25-40 kg/ha, dupa
floarea-soarelui, sfecla sau porumb dozele se maresc cu 15-30 kg/ha.
Este recomandat ca azotul sa se aplice la pregatirea
patului germinativ.
Daca se aplica gunoi de grajd, doza se reduce cu 2 kg
pentru fiecare tona, iar daca gunoiul de grajd s-a administrat plantei
premergatoare reducerea este de 1 kg/tona de gunoi de grajd.
Fertilizarea „starter”, odata cu semanatul, asigura o
crestere mai viguroasa si uniforma a plantelor inca de la inceputul vegetatiei.
In acest caz pe semanatoare se vor monta fertilizatoare, ale caror brazdare vor
plasa ingrasamintele la 5 - 10 cm lateral de randul de semanat si la 5 - 6 cm
sub samanta.
Se recomanda ingrasamintele complexe N:P:K de tip
1:2:1. In cazul in care nu dispunem de acest tip de ingrasamant se poate aplica
tipul 1:1:1 (15:15:15).
Daca solul este bine sau foarte bine aprovizionat cu
potasiu, ingrasamintele starter utilizate pot fi de tip complex N:P cu raportul
1:2 sau 1:1.
Dozele starter sunt de 100-200 kg/ha ingrasamant brut.
Dozele
orientative de fosfor releva necesitatea
aplicarii acestui ingrasamant pe toate tipurile de sol.
Aceste doze se reduc cu 1 kg pentru fiecare tona de
gunoi de grajd aplicata porumbului si cu 0,5 kg cand gunoiul a fost aplicat
plantei premergatoare.
Doze orientative de fosfor pentru fertilizarea
porumbului
Nivelul productiei de boabe (t/ha) |
Fertilitatea solului |
||
Slaba 1-2 mg P2O5/100 g sol |
Mijlocie 2-3 mg P2O5/100 g sol |
Ridicata 5-6 mg P2O5/100 g sol |
|
5 |
40-80 |
20-40 |
- |
6-10 |
70-130 |
40-80 |
25-60 |
10-15 |
110-150 |
80-110 |
60-80 |
Nu
intotdeauna fertilizarea cu potasiu la cultura porumbului este privita cu
atentia cuvenita. Trebuie avut in vedere ca, porumbul este o mare consumatoare
de potasiu (peste 20 kg K2O/tona) iar valorificarea capacitatii de
productie a hibrizilor presupune folosirea unor cantitati mari de azot si
fosfor, astfel incat se creeaza un dezechilibru in mediul nutritiv al
plantelor, cu consecinte negative asupra plantelor. Evitarea acestor neajunsuri
presupune administrarea potasiului chiar pe solurile bine aprovizionate.
Dozele se reduc cu 2,5 kg/tona de gunoi de grajd
administrata direct porumbului si cu 1 kg/tona de gunoi de grajd de grajd
administrata plantei premergatoare.
Dozele orientatinve de potasiu pentru fertilizarea
porumbului
Nivelul productiei de boabe (t/ha) |
Aprovizionarea solului cu K2O |
||
Slaba < 10 mg K2O/100g sol |
Mijlocie 10-20 mg K2O/100 g sol |
Ridicata > 20 mg K2O/100 g sol |
|
5 |
80-120 |
Lasati un comentariu